Ganduri de sambata dimineata – de ce nu imi place iarna

Standard

Nu numai ca iarna e frig si ca trebuie sa ne stratificam precum cepele cu kilograme intregi de haine, nu numai ca e gheata pe jos si mergem teleghidati ca sa nu cadem precum dovlecii, nu numai ca atunci cand nu e gheata, e zapada afanata si parca mai rau este in zapada afanata, caci deplasarea se face si mai anevoios.

Nu numai ca am picioarele inghetate tun de dimineata de cand ies din casa si pana noaptea taziu, dupa ce m-am pus in pat.

Si nu numai ca de cele mai multe ori ajung uda la picioare pentru ca, asa se intampla de fiecare data: se incalzeste cu 2-3 grade in timpul zilei, se topeste putin din zapada si se fac balti ce trec lejer de glezne.

Nu numai ca e deprimant faptul ca la 5 p.m. (hai 5:30 p.m. acum) e bezna afara si ceasul biologic deja ne cheama la plapuma, desi e abia (aproape) jumatatea zilei.

Dar, dupa toate astea, eu sunt literalmente amortita in timpul iernii!

Efectiv simt cum tot corpul intra la hibernare. Activitatile sociale se reduc considerabil, iesitul in oras devine deja un obiectiv pentru primavara, nicidecum un plan normal de weekend, shopping-ul la fel.

Noroc ca nu imi place sa merg la shopping, dar fereasca sfantul sa am nevoie urgent de ceva (ex: cizme de cauciuc, de care chiar am nevoie acum, pentru ca se anunta incalziri bruste si balti si inundatii), pentru ca sunt pierduta!

Cu greu mai ies din casa, in afara de drumul obligatoriu pana la lucru si inapoi.

Drumul asta oricum este foarte „colorat”, circuland cu RATB-ul zilnic, astfel incat chiar nu mai am energie si nervi sa mai fac ceva dupa un drum cu autobuzul.

Nu mi-a placut niciodata iarna. Nici nu vreau sa aud replicile alea: „da, dar parca nu sunt sarbatori daca nu e zapda!

Zapada e naspa! Cand e zapada, e foarte frig (cum de ce? pentru ca zapada e rece!), apoi devine gheata (dupa cum spuneam mai sus), se transforma in „mociofleasca” din aia apoi direct in balti si namoale.

Deci, ce e atat de misto la zapada?

Nu imi place iarna, pentru ca pe cat de alba e, pe atat de deprimanta mi se pare.

In dimineata asta de sambata, chiar m-am trezit cu un imbold de a iesi din casa diseara asa, ca fetele. Dar a durat putin avantul, cam 3-4 minute dupa ce am deschis geamul la bucatarie si m-a izbit in ochi frigul si „privelistea” de printre blocuri. Mi-a trecut cheful subit si din nou, iesitul in oras a devenit un obiectiv setat pentru primavara.

Inca o sambata (si intreg weekend) de stat in casa, amortita.

V-am spus ca nu imi place iarna?

 

10 responses »

  1. lipsa luminii ma deprima…
    in rest suntem semi-prizonieri ai interioarelor( casa, servici, mall, masina) trebuie sa fie cumplit pt un claustrofob…..

  2. Sunt foarte multe motive in a nu ne simti bine iarna, intrand in categoria acelor lucruri neplacute dar acceptate tacut sau vociferand. Speram sa treaca cat mai repede de pe ulitele noastre

    • Marius, evident ca toate motivele/situatiile/neplacerile sunt acceptate, atunci cand nu ne place iarna. Nu este ceva ce putem noi face sau schimba, dar este ca in media: iarna ne plangerm ca e frig, vara ne plangem ca e cald🙂

  3. „e deprimant faptul ca la 5 p.m. e bezna afara si ceasul biologic deja ne cheama la plapuma” zice…The Owl!

    Ce nu se leagă aici?

    Altfel, iarna are un mare avantaj pe care tindem să-l ignorăm. Se termină, lăsând loc celorlalte anotimpuri.

    • @ Acru: Pai sa incep cu ce se leaga aici: s-ar lega bezna de somn. Ca asta face omul cand e noapte – se culca. Ce nu se leaga, este intentia mea de a dormi la ora la care se face noapte in timpul iernii.

      Nu prea as vrea sa ma culc de la ora 5. De fapt, nu ca n-as vrea…dar nu prea as putea, pentru ca termin programul de lucru la 5:30 si cateodata am treaba pana pe la 6 p.m🙂

      Ma deprim cand stiu ca e mai e o gramada de timp pana „la noapte” dar deja afara este noapte, pentru ca este bezna; dar mai ales ma deprim ca vine noaptea, iar eu nici nu am apucat sa plec spre casa de la serviciu.

      Iarna pentru mine e un motiv in plus de depresii, nervi si frustrari, asta asa…mai in gluma, mai in serios😛

      • Omul da, asta face. Se culcă atunci când e noapte. Bufniţele, dimpotrivă. Se trezesc pentru a vâna. În sensul ăsta mi s-a părut că „nu se leagă”.

        • I see what you did here🙂

          Nu pot sa cred cum mi-a scapat „observatia”… My bad!
          Intr-adevar, ai mai dreptate, dar am uitat sa specific ca sunt o bufnita mai umanizata (nu, nu cred ca exista cuvantul, deci il trecem pe lista de „licente poetice” din dotare).

          Asadar, fac parte din increngatura bufnitelor care noaptea dorm si abia ziua ies la vanatoare. E un soi de regn nou, pot spune chiar ca sunt primul exemplar din aceasta specie…un fel de trendsetter – bufnita care care este productiva in timpul zilei – ai inteles ideea, deci nu o mai lungesc inutil.

          Bine, m-ai prins, ce sa mai calea-valea…:P

    • Copiii sunt (printre) singurii care mai traiesc bucuria zapezii! Si trebuie sa ramana cat mai mult cu sentimentul asta.

      Unii dintre noi (eu cu siguranta) am uitat cum e sa ne bucuram de zapada si vedem numai problemele cauzate de aceasta.

Comentezi?

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s