Nu vreau bani!

Standard

Suna imposibil de crezut, dar nu, nu imi doresc bani.

Adica nu am facut din asta obiectivul meu in viata. Nu mi-am dorit niciodata sa am bani, multi bani si sa ii cheltui, fara sa am grija de maine. Nu zic ca nu ar interesant, insa eu sunt un worker🙂 Asa ma identific! Mie imi place sa lucrez si sa castig atat cat face munca mea, nu sa castig multi bani prin diverse metode (pe care, vor spune carcotasii, nu le cunosc, de aceea nici nu le aplic).

Culmea, sunt o persoana orientata spre rezultate, in egala masura in care sunt orientata si catre oameni, totusi. Dar da, rezultatele mi se par mai importante decat banii.

Paradoxal, intotdeauna (mica exceptie facand ultimii ani) mi-au lipsit banii si confortul material, dar asta nu m-a determinat sa incerc pe cat posibil sa capat acesti bani sau acest confort. Am cunostinte care, motivate de situatia precaro – financiara de acasa, s-au dat peste cap si au au ajuns milionari, pentru ca lipsurile i-au determinat sa faca bani.

Ceea ce am observat in viata mea de pana acum, este ca am castigat mereu lucrurile pe care nu mi le-am dorit. Si nu mi le-am dorit in parte pentru ca nu speram atat de sus, in parte pentru ca nu le-am identificat ca pe niste tinte si nu am facut din ele niste obiective. De multe ori m-am trezit capatand lucruri si experiente la care nu m-am gandit si pe care nu mi le-am dorit, astfel incat sa urmez pasii firesti pentru obtinerea lor. Poate printr-un exercitiu al mintii, la fel va fi si cu banii: nu mi-i doresc pentru ca nu mi i-am setat ca pe un tel, dar poate ii voi atrage in mod inconstient prin munca.

Un om cu un rol destul de important in viata mea si care nu mai e printre noi – tata – mi-a spus cand eram pustioaica urmatorul lucru care, pe semne,  m-a marcat pana in ziua de azi: orice munca este rasplatita! Si rasplata apare sub diverse forme. Si rasplata poate fi imediata sau poate aparea exact atunci cand crezi ca muncesti in van. Dar rasplata va veni, daca esti, cu adevarat, muncitor.

Cred cu determinare ca de aceea am ales sa fiu un worker – pentru ca tata mi-a expus o ipoteza credibila, dar si pentru ca imi place sa muncesc. Nu gasesc satisfactia banilor sau a lucrurilor materiale, pentru care nu am muncit! De aceea, uneori nici nu prea stiu sa „ma vand”. Cum de ce? Pentru ca unele experiente de pana acum le-am atras pur si simplu, si nu am luptat neaparat pentru a le atinge. Pentru mine (si cumva, cred ca si pentru altii), aceste experiente sunt usor invalide.

Prefer experienta dobandita, in locul banilor si rezultatele muncii mele, in locul lucrurilor materiale si n-am sa gandesc altfel, pana la proba contrarie, atunci cand experienta si rezultatele nu imi vor asigura supravietuirea.

Comentezi?

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s